image
22 Iunie

Spirometria, cea mai importantă metodă de investigație a funcției pulmonare

Interviu cu prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președinte Societatea Română de Pneumologie (SRP).

BPOC poate fi diagnosticată printr-o analiză simplă, noninvazivă și accesibilă, totuși foarte mulți pacienți, în special tineri, sunt nediagnosticați, deoarece adresabilitatea persoanelor cu vârsta sub 40 de ani la medic pentru realizarea spirometriilor este redusă. „Diagnosticarea cât mai precoce a bolii este esențială pentru menținerea unei calități a vieții crescute pentru persoanele cu BPOC. Monitorizarea pacienților cu BPOC necesită a fi efectuată periodic, prin reanalizarea fenotipului predominant simptomatic sau a celui frecvent exacerbator. Spirometria este foarte importantă în momentul diagnosticului, pentru a susține, într-un context clinic, diagnosticul respectiv, este neinvazivă, durează câteva minute și rezultatul se dă pe loc, dacă vorbim de Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»”, explică prof. dr. Roxana Maria Nemeș.

Care sunt semnele care pot indica prezența unui diagnostic de BPOC și care impun realizarea unor spirometrii?

Diagnosticul de BPOC trebuie luat în considerare la orice pacient care prezintă dispnee, tuse cronică sau producție de spută și/sau istoric de expunere la factori de risc pentru această afecțiune. Cu cât momentul diagnosticului este întârziat sau dacă pacientul nu este compliant cu tratamentul recomandat de medic, șansele în lupta cu o boală care apare fără să avertizeze și care progresează mult timp în tăcere se reduc treptat.

Pentru stabilirea diagnosticului în acest context clinic este necesară efectuarea spirometriei. Această analiză trebuie să măsoare volumul de aer expirat forțat din punctul de inspir maxim (capacitate vitală forțată, CVF) și volumul de aer expirat în prima secundă a acestei manevre (volum expirator maxim în prima secundă, VEMS) pentru calcularea raportului dintre aceste două valori (VEMS/CVF).

Un raport VEMS/CVF post-bronhodilatator mai mic de 0,70 demonstrează prezența unei limitări persistente a fluxului de aer, confirmând astfel diagnosticul funcțional de obstrucție la pacienții cu simptome specifice și expunere semnificativă la stimuli nocivi.

Având în vedere insuficienta diagnosticare a populației, credeți că s-ar impune un program de screening pentru BPOC? E spirometria un instrument eficient de screening?

Rolul de screening al spirometriei în populația generală este controversat. La persoanele asimptomatice, fără expuneri semnificative la fumat sau la alți stimuli nocivi, probabil că spirometria de screening nu este indicată, în timp ce la persoanele cu simptome sau factori de risc (de exemplu, fumătorii cu istoric de fumat mai mult de 20 de pachete-ani), randamentul diagnostic pentru BPOC este relativ ridicat, iar spirometria trebuie luată în considerare ca metodă pentru depistarea precoce a cazurilor.

Pacienții fumători au risc crescut de cancer pulmonar, acest risc oncologic fiind mult mai mare la pacienții diagnosticați cu BPOC. Aceasta stă la baza argumentului conform căruia spirometria de screening trebuie utilizată ca instrument global de evaluare a sănătății.

Ghidul GOLD (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease) susține identificarea activă a BPOC, de exemplu, efectuarea spirometriei la pacienții cu simptome și/sau factori de risc. Identificarea sistematică activă a cazurilor într-un context de îngrijire medicală primară prin completarea unui chestionar de screening trimis prin poștă s-a dovedit a fi, de asemenea, o modalitate eficientă de identificare a pacienților cu BPOC fără diagnostic stabilit.

Care a fost impactul pandemiei asupra pacienților cu BPOC/afecțiuni respiratorii care necesitau spirometrii?

Ca și coordonator al celui mai mare laborator de explorare funcțională respiratorie din țară, în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pot spune că noi nu ne-am închis niciodată în această perioadă și nici nu am fi putut să facem acest lucru, pentru că lucrăm într-o zonă de maximă siguranță, într-un pavilion care este non-COVID. Laboratorul, practic, a evaluat pe tot parcursul pandemiei pacienții post-COVID, prin testarea nu numai spirometrică, dar și accesând probe funcționale respiratorii complexe, a contribuit la monitorizarea funcțională respiratorie a pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice (astm, BPOC, fibroze pulmonare), precum și la evaluarea pacienților ca prim diagnostic sau a pacienților referiți pentru intervenție de chirurgie toracică. Adresarea pacienților către medicul specialist în timp util permite identificarea afecțiunilor respiratorii multiple, dând șansa unui diagnostic și unui tratament corespunzătoare.